Numarul de 30 de ore de conducere
prevazut in programa scolii de soferi pentru categoria B, este un numar minim. Pentru
unii sunt suficiente, pentru altii, nu. In momentul de fata, dupa absolvirea
scolii, datorita sistemului (defectuos) de planificare pentru sustinerea
examenului, toti absolventii sunt nevoiti sa-si ia ore sulimentare. Lasand la o
parte situatia generata de planificarea la examen la o distanta mare fata de
momentul absolvirii, ne-am putea intreba: pe ce criterii se stabileste
oportunitatea unei pregatiri suplimentare ?
Sa nu omitem faptul ca pregatirea in
vederea obtinerii permisului de conducere se face intr-o unitate de invatamant
pe baza unei programe scolare. Sub indrumarea instructorului elevul trebuie sa
parcurga o anumita tematica. Pe baza temei abordate, prin explicatii si
demonstratii practice, instructorul va urmari ca elevul sa isi formeze anumite priceperi
(de exemplu, schimbarea treptelor de viteza). Apoi, prin exercitii, el va cauta
ca priceperiile sa se transforme in deprinderi adica, actiunea efectuata
initial sovaielnic, cu erori si cu efort considerabil, sa fie facuta cu
siguranta, précis, rapid si cu usurinta (in cazul schimbarilor de viteza,
intr-o stare de automatizare sau semiautomatizare). Or, drumul de la priceperi
la deprinderi nu este acelasi pentru toti si presupune mai multe sau mai putine
exercitii. Un instructor bun, care este si un bun pedagog, nu va prezenta
niciodata la examen un elev care dupa 30 de ore nu mentine directia de mers a
autovehiculului, sau isi indreapta privirea spre maneta schimbatorului in momentul cand executa schimbarea treptelor
de viteza.
Si instructorul si elevul trebuie sa
constientizeze faptul ca parcurgerea temelor din programa nu garanteaza
succesul la examen !
Foarte importante sunt evaluarile
periodice si mai ales stabilirea unor criterii clare de evaluare. In procesul
de evaluare trebuie antrenat si elevul, acestuia explicandu-i-se la fiecare
tema obiectivele urmarite; in felul acesta, el va fi capabil (la sfarsitul
temei respective) de o autoevaluare,
adica sa-si dea seama daca si in ce masura, a indeplinit obiectivele
stabilite initial.
Din pacate, procesul
instructiv-educativ nu se inscrie pe aceasta linie, iar componenta comerciala,
mercantila, prevaleaza asupra celei didactice. Aceasta este principal cauza a
coeficientului redus de promovabilitate inregistrat la examenul pentru
obtinerea permisului auto. De aici poate aparea si un conflict intre un
profesor sau instructor care incearca sa-I demonstreze elevului ca nu a atins
nivelul de pregatire necesar pentru a face fata examenului si acesta din urma
care, doreste sa ajunga cat mai repede la examen considerand ca daca a efectuat cele 30 de ore
de conducere, poate face fata cerintelor. Atunci cand instructorul (si implicit
scoala) nu a facut evaluarile periodice (sau le-au facut superficial) si nu
i-au adus la cunostinta elevului obiectivele urmarite si criteriile de
evaluare, conflictul se acutizeaza, deoarece elevul se supraapreciaza, nu
intelege la ce nivel de pregatire trebuie sa ajunga si uneori considera
cerintele instructorului ca o incercare de a i se baga mana in buzunar.
Atunci cand procesul de invatamant
dintr-o scoala de soferi nu urmeaza calea corecta si legala, asistam la o
adevarata competitie a negativitatii, in care normalul tinde sa fie considerat
anormal si invers; am intalnit situatii in care unii tineri ne-au reprosat: “
de ce trebuie sa dau un test teoretic de absolvire, de ce trebuie sa fac o
evaluare practica, cand alti instructori sau alte scoli nu pretind asa ceva,
sau “ rezolva” ei asemenea probleme
biocratice, ca eu sa pot ajunge mai repede la examen ?” Multi dintre acestia
revin la scoala dupa ce au ratat cateva examene spunandu-ne: “ Ati avut
dreptate, daca va ascultam, nu pierdeam atata timp si nu cheltuiam asa de multi
bani ! ”
Este adevarat ca poti invata dintr-un
esec dar, inainte de toate, sa avem in vedere ca un esec poate fi prevenit !
Prelungirea perioadei de pregatire
poate fi determinata si de recomandarile psihologului, atunci cand acesta
constata la subiectul examinat existenta unor probleme senzorio-motorii ( care
tin, de exemplu, de coordonarea sau disocierea miscarilor), sau de natura
afectiva ( hiperemotivitate, neincredere in fortele proprii etc.). Psihologul
are datoria sa-i prezinte elevului problemele constatate, dar sa le aduca la
cunostinta si instructorului si sa stabileasca impreuna cu acesta cele mai
adecvate procedee de instruire.
Unii elevi simt nevoia sa mai efectueze
cateva ore de conducere si dupa ce au obtinut permisul de conducere; aceasta
nevoie devine imperioasa mai ales atunci cand nu au condus un autovehicul o
perioada indelungata dupa absolvirea scolii, sau cand au reluat activitatea de
conducere dupa o intrerupere mai mare. Acesta este un lucru foarte bun deoarece
ca si in sport, exercitiile te mentin in forma.
Am intalnit situatii in care imediat
dupa obtinerea permisului de conducere, unii oameni au solicitat cateva ore de
conducere dupa lasarea serii, motivand ca in timpul scolii nu au facut nici
macar o ora de conducere pe timp de noapte. I-am admirat pentru intelepciunea
si responsabilitatea de care dau dovada !
In alte cazuri, cateva ore de
conducere sunt necesare pentru adaptarea la noi conditii de circulatie. Din
cele 12 luni ale anului, la noi doar 3 sunt luni de iarna, iar cei mai multi
absolventi ai scolilor de soferi nu sunt familiarizati cu asemenea conditii.
Unii prefera sa tina masina in garaj, altii nesocotesc zicala “iarna nu-i ca
vara !” si se aventureaza in trafic, dar exista si cei care si-au insusit
principiile conducerii preventive si prefera sa se adapteze noilor conditii
printr-o sedinta pe masina scolii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu